Suflet de Vamă

Am visat odată marea că-mi promitea sufletul înapoi şi uitarea de tine.
Am ştiut că Vama nu te va primi fără mine, te va lăsa în urmă şi-ţi va trimite melodiile neascultate în cealaltă parte a lumii.

Am ştiut că te va lăsa golit de nopţile pline de oameni frumoşi, lumini de far, nisip în tenişi şi cămăşi de vară în briza de dimineaţă.
Am crezut că, fugind de tine, nu îmi vei găsi sufletul entuziasmat şi nu mă voi întoarce acasă cu acelaşi gând prostesc la tine.

Dar am zărit colţuri din tine în ochii omului din autocarul spre insomnie, în zâmbetele altora alipite de mine, în spaţiul ocupat cu lumi străine şi focuri de artificii.

Trăieşti în ei, suflet ascuns, te-ai împărţit în toţi să nu mai pot scăpa de tine.

Vama Veche/ Vama Veche

 

Pierde-mi sufletul în versuri

…
Sunt acele acorduri de chitară care mi-au izbit timpanele cu mult timp înainte de a ajunge aproape de tine.
Sunt acele ritmuri de nebunie care, fugind din tobele tale, îşi căutau conştient loc în mine, făcând lipsa de tine şi mai grea de cărat.

De parcă, cu fiecare pas făcut în grabă spre tine, te îndepărtai, te cufundai în lumea toată care îţi aparţinea, te spălai de trecut şi te costumai în superman.ul altora, în ale căror dorinţe îmi doream să fiu.

Când, în sfârşit, am ajuns în faţa scenei să le-arăt cu mândrie sufletul tău, adus de mine în buzunarul din stânga-sus, ţi l-am pierdut.
Mi l-au călcat în picioare, mi l-au asurzit cu aplauze de turmă, mi l-au înghesuit în trupuri străine şi ne-au lăsat pe amândoi fără de el.
M-ai căutat cu ochii în acea seară, artist frumos, dar am dispărut cu alţi anonimi buni ce mi-au ţinut loc de tine.

În final, ce rost aş mai fi avut eu fără sufletul tău?