În mijloc de intersecții

– Tu nu îți dorești nimic?

Sunt miile de chipuri care așteaptă în intersecții, la semafoare defecte ce pâlpâie de nervi- chipuri prinse în troleu, abătute în geamuri de magazine, între stații de metrou.
Fețe fără vreo valoare anume, fără trecut în noi, ce vin și pleacă.
Nu lasă urme, nu cunosc ce purtăm pe dinăuntru, nu știu nimic. Nu simt ce e asta.
Natură moartă în cadre de tristețe.

– Tu chiar nu-ți dorești nimic?

— El nu se află în colțul potrivit de lume, și nu este înconjurat de Ea.
Așteaptă doar, în gară, trenul spre capitală.–

– Pentru ce?! Mi-a luat inima și-a plecat…